Admitere

Liceul-Internat Republican de Muzică „C. Porumbescu” din Chişinău - instituţie de învăţămînt preuniversitar subordonată Ministerului Culturii al Republicii Moldova, care instruieşte muzicieni-interpreţi şi teoreticieni, fiind destinată copiilor talentaţi în domeniul artei muzicale, pregătindu-i pentru studiile ulterioare în instituţiile muzicale de învăţămînt superior. Este prima instituţie de acest tip, de stat, din ţară.

Documente necesare

Înfiinţare. Liceul-Internat Republican de Muzică „C. Porumbescu” se numea iniţial Şcoala de Muzică de zece ani, care a fost fondată la 20 septembrie 1940 sub egida Conservatorului de Stat din Chişinău. Curricula şcolară includea atît cursuri de cultură generală (echivalente celor oferite de şcolile medii de cultură generală), cît şi obiecte muzicale de specialitate. Primul director al Şcolii a fost Nedzveţki, iar printre primii profesori se numără: I. Guz, M. Dailis, L. Volski – pian; I. Dailis, M. Berihman, N. Vilik – instrumente cu coarde; L. Iakovlev – teoria muzicii. La Şcoala de Muzică studiau 141 elevi, dintre care 20 erau bursieri. Pe perioada celui de-al doilea Război Mondial, din cauza luptelor ce aveau loc în Chişinău, Şcoala a fost închisă.
În anul 1944, Guvernul a decis reunirea forţelor artistice muzicale la Soroca – oraş în care luptele luaseră sfîrşit, şi a hotărît redeschiderea Şcolii de Muzică, ceea ce s-a şi realizat la 1 decembrie 1944. Director a fost numit Feodor Lujanski, fost dirijor al Orchestrei Simfonice Camerale din Chişinău, iar şef de studii era S. Berdicevski. Profesorii care au activat în acea perioadă sunt: S. Rivlin, M. Dailis, O. Goldstein, I. Kaplun, Z. Rabinovici, S. Şirman – pian principal; N. Dovgal, M. Siradzeev – pian auxiliar; S. Kavun, M. Berihman – vioară; A. Diacenko – trompetă, K. Baklanov – harpă, V. Zagorschi – armonie. Elevii erau primiţi în şcoală fiind informaţi printr-un anunţ în ziar (încă în timpul războiului) şi ca rezultat al unui examen de admitere organizat de Grigorii Gerschfeld. Primii elevi erau selectaţi din rîndul fiilor de intelectuali chişinăueni, constituindu-se clase mici (cîte 10-12 elevi) de la a IV-a la a VII-a, pentru celelalte clase negăsindu-se candidaţi. Dintre primii elevi menţionăm apreciaţii muzicieni sau/şi profesori ai timpurilor noastre – Valentina Achimov (pian), Reveca Kaplun (pian), Marc Pecek (clarinet), Serghei Besedînski (pian), Bela Savici (violoncel). Instruirea elevilor se realiza în limba rusă.

Procesul de admitere

În 1946 a fost elaborat şi adoptat Regulamentul instituţiei, care prevedea constituirea a trei secţii instrumentale de specialitate – pian, instrumente cu coarde, instrumente aerofone de lemn şi de alamă (ulterior s-a constituit şi secţia teoretică); crearea secţiei de disciplini de cultură generală; stabilirea drepturilor şi obligaţiilor profesorilor şi elevilor; organizarea procesului de studii – individual la specialităţi şi pe clase (ulterior, şi pe grupe) la obiectele teoretice muzicale şi generale; stabilirea funcţiilor consiliului profesoral. Majoritatea prevederilor Regulamentului sunt valabile pînă în prezent. În anul şcolar 1946-1947 numărul elevilor a crescut pînă la 205, cei mai mari dintre care studiau în clasa a VIII-a. Abia începînd cu anul 1949-1950 instruirea se realiza în toate cele zece clase (exista inclusiv şi clasa „0” pregătitoare) însumînd un total de 228 elevi.

Selectia

Dintre cei 70 de profesori, au fost desemnaţi şefi ai secţiilor de specialitate următorii: Lubov Berdicevski (pian), Efrem Vîşcăuţan (instrumente cu coarde), Efim Tcaci (instrumente aerofone). S-au încadrat în activitatea de predare şi cîţiva tineri specialişti, absolvenţi ai Conservatorului din Chişinău: Mihail Caftanat, Iakov Soroker, Lia Oxinoit, Ş. Sosna.1